Sărbători mai liniştite cu soluţii potrivite

Se apropie, cu paşi repezi de uriaş, acea perioadă din an în care toată lumea e mai bună, mai darnică, mai sensibilă. Darnică cu injurii în traficul aglomerat, darnică în a arunca vina pe altcineva pentru că nu sunt toate cadourile cumpărate, sensibilă la orice urmă de învinuire de tipul "Ai promis că faci x lucru şi nu te-ai ţinut de cuvânt!" şi mult mai bună la a se eschiva de la vreo sarcină ce pare, în mintea lor, inutilă.

Şi ajungi să înţelegi de ce sărbătorile sunt cum sunt, pline de agitaţie şi aglomeraţie. Şi e normal să vrei să revii la sentimente mai bune, să speri că sărbătorile vor fi ceea ce erau în copilărie şi nu aveai nicio grijă. Dar sărbătorile au fost aşa, cel puţin în fiecare an de după revoluţie, dar eram noi prea mici ca să vedem micile tensiuni din jurul nostru şi agitaţia, specifică, sărbătorilor. 

Pentru că e normal să fim un pic speriaţi la gândul unei luni pline de cheltuieli. Adică gândiţi-vă puţin. Începi perioada cu 30, dacă ai Andrei în familie, dacă nu eşti păsuit cu o zi până pe 1 când toată familia vrea să mănânce tradiţional. Apoi, agitaţie şi cadouri pentru copii căci vine Moş Nicolae. Dacă eşti blogger, ai o Gală la care trebuie să participi şi vreo conferinţă (sau două) care necesită drumuri şi agitaţie (dacă eşti din provincie). Apoi, încep pregătirile pentru Crăciun. De la cadouri, preparate care mai de care, produse de curăţenie ca să fie casa lună pentru când vin musafirii. Dacă mai cumperi brad, decoraţiuni, Nimicuri fantezii şi o faţă de masă cu motive de sărbătoare, portofelul va îngheţa de frig...şi nu de la bani gheaţă ci de la lipsa lor. Şi iei o pauză, te relaxezi un pic şi o iei de la capăt. Păi între Crăciun şi Revelion te dregi puţin, mai cumperi un fruct, o apă plată şi iar ai cheltuieli. Şi vine revelionul şi masa trebuie să fie bogată. Şi dacă nu stai acasă, dai bani la restaurant şi tot acolo ajungi. Era să uit de Sf Ion de pe 7 ianuarie şi cheltuielile pentru cadouri.

Şi tu începi să te îngrijorezi şi ajungi să te Înșiră-te mărgăritare la discuţii şi planuri care mai de care mai fanteziste care să te scoată din impas. Şi stai la bucătărie, cu cafeaua într-o parte şi lista într-o parte şi te gândeşti. Şi soţia ta, SexulSlab dar e cel mai bun suport moral. Şi cum ascultaţi voi radio-ul, de nicăieri se aude un tors. În sinea ta, te gândeşti că dacă e O Pisică Neagrăai pus-o de-a binelea. Dar e mascota simpatică şi fără griji a companiei AVBS şi face parte dintr-o reclamă la Radio Lynx. Şi îţi spune ceva despre un Credit Rapid aşa că dai mai tare sonorul ca să auzi. Şi afli că trebuie să ai peste 18 ani ca să contractezi un astfel de credit. Tu notezi şi pui un văzut, că te încadrezi. Apoi îţi spune că poţi să primeşti 1500 de lei sau mai mult, în funcţie de nevoi şi îţi spui că îţi ajung pentru a trece cu bine peste sărbători. Şi trebuie să îl înapoiezi în 30-45 de zile şi ştii că poţi să te încadrezi şi în această cerinţă, mai ales că prima de sărbători abia în ianuarie o primeşti (cine o inventa sistemul acesta?). Şi îl poţi achita oricând în perioada aceasta fără comisioane. Şi parcă ţi se ia o piatră de pe inimă şi începi să îţi anunţi părinţii şi alte rude, că aşa se plâng toţi de nereuşită de numai. Şi faptul că este un credit fără dobândă este cu adevărat îmbucurător.
Şi ştii că orice campanie ai pune la punct şi oricât ai vrea să îţi ajuţi prietenii, puterea exemplului personal e cea mai bună reclamă. Împărtăşeşti cu ei informaţiile şi reclamele pe care le-ai căpătat tu, în urma cercetărilor, mai verifici câte un blog pentru că ştii că e Natural să pui la punct fiecare detaliu înainte să iei o hotărâre şi îţi scoţi fiecare informaţie cu Litere Stacojii într-un carnet şi pui la punct o serie de întrebări suplimentare, unde informaţia nu îţi e pe înţeles ca să poţi întreba omul atunci când soliciţi creditul. Mnealui îţi explica cum stă treaba unde nu înţelegi şi tu hotărăşti dacă este ceea ce ai nevoie. 

Adevărata fericire, stă în lucrurile mărunte care ne taie respiraţia, care ne fac să apreciem oamenii din jurul nostru şi lucrurile care ne învaţă să ne bucurăm de ceea ce contează cu adevărat. Cu toţii suntem ocupaţi să alergăm după fericire si prinsi cu tot felul de pregatiri sau de joburi in care ne cufundam, tot mai accentuat. Macar o data in an ar trebui, cumva, sa lasam grijile la usa si sa ne bucuram de sarbatori.

Monitorul de Cluj

Articolul raspunde provocarii lansare in cadrul competitiei SuperBlog. 

Etichete: ,