Întotdeauna am iubit florile, deşi sunt mulţi aceia care consider că nu este rentabil să cumperi flori. “De ce să dăruieşti o floare? Oricum se va ofili şi în urma sa nu va rămâne nimic.” Dar de ce să nu dăruieşti buchete de flori, când floarea simbolizează renaşterea? De ce să nu împarţi cu o altă persoană bucuria renaşterii din fiecare anotimp?
Dăruieşti o floare şi spui că în urma sa nu rămâne nimic? Cum poate să nu rămână nimic? Rămâne amintirea acelei zile frumoase de toamnă când crizantemele şi-au făcut apariţia printre multitudinea de alte flori şi ai ştiut că mamei tale i-ar însenina ziua, aşa că ai păşit la usa acesteia cu un buchet plin ce mirosea a toamnă, a curaj şi a recunoştinţei de a-i fi adus o bucurie pe chipul peste care timpul îşi pune amprenta tot mai mult.
Cred că dacă iubeşti, cu adevărat, un om sau îi eşti recunoscător ori aduce bine în viaţa ta îi oferi surprize persoanei respective, zilnic, fără niciun motiv vizibil. Mi-ar plăcea şi mie şi cred ca oricărei persoane să primesc o floare, într-o zi, doar pentru că e miercuri, de exemplu. Sau să ofer o floare, un mic simbol al dorinţei de a nu lăsa zilele să treacă fără a fi apreciate.
Şi e atât de uşor să oferi flori. Exista chiar şi o florărie online gata să te scutească de drumuri obositoare spre florarii fizice sau spre acea persoană dar ducând un mesaj şi o surpriză din partea ta. Pentru că toţi suntem pe fugă, toţi avem vieţi agitate şi timpul ne presează la fiecare pas să ne grăbim, să ţinem pasul cu vremea şi vremurile schimbătoare în care trăim. Sau persoanele dragi sunt departe e noi şi nu putem ajunge, des, alături de ele.
Cred că cel mai pregnant factor pentru a-mi arăta recunoştinţa pentru persoanele din viaţa mea, sau cel de la care am învăţat că surprizele sunt mult mai plăcute dacă vin fără preaviz, este bunicul meu. Cândva, acum mulţi ani, când toată lumea era în febra cumpărăturilor pentru Ziua îndrăgostiţilor l-am întrebat pe bunicul meu el ce cadou special îi oferă bunicii. Bunicii mei au o căsnicie minunată de 49 de ani şi mi-a spus exact aşa: "Ce-i cu isteria aceasta naţională? Ce-i acest Valentine's day? Dacă vreau, într-o zi, să-i ofer soţiei mele un buchet de flori şi o cutie cu bomboane ori altceva care ştiu că i-ar fi util şi i-ar aduce zâmbete pe chip îi duc pentru că o iubesc şi pot face asta în orice zi, nu neapărat cu vreo ocazie!"
O altă asemenea lecţie m-a învăţat un bătrânel pe care l-am întâlnit, într-o zi rece în care nimic nu părea să meargă bine sau să mă bucure. Avea un braţ mare de liliac şi de cum m-a văzut, fiind singurii oameni de pe acea alee veche, o scurtătură spre o zonă în care trebuia să ajung, a început să îşi facă de lucru în acel buchet imens de liliac mov. Aproape a împrăştiat toate acele flori. Când m-am apropiat de el, a rostit un încet "Bună ziua!" şi mi-a întins un mic bucheţel din marea de flori pe care le ducea cu greu. Am încercat să îi explic că nu e nevoie să facă acest lucru şi dacă îl pot ajuta. Mi-a spus că nu locuieşte departe şi că orice femeie ar trebui să primească o floare care să-i însenineze ziua.
Nu sunt obişnuită cu gesturi frumoase sau cu oameni care să dea din puţinul lor şi altora, cu inima deschisă. M-am cutremurat şi mi-au dat lacrimile. I-am mulţumit şi m-am oferit, din nou, să îl ajut. M-a refuzat politicos şi a continuat să meargă cu un zâmbet pe buze în timp ce o poartă s-a deschis undeva în spatele meu. O bătrânică plină de făină pe sorţul înflorat îl aştepta cu braţele deschise. Bătrânul i-a aşternut o sărutare pe obraz şi au intrat, împreună, în curtea căsuţei mici. I-am petrecut cu privirea până s-au pierdut în curtea casei şi mi-a rămas un zâmbet cald pe chip o zi întreagă. Încă îi sunt recunoscătoare pentru că mi-a înseninat atât de uşor ziua care părea mohorâtă.
Iubiţi florile, reprezintă întotdeauna începutul. Asemenea ghiocelului plăpând şi gingaş care crestează zăpadă, în fiecare primăvară în căutarea soarelui binecuvântat. Asemenea crizantemelor rezistente la ploile şi furtunile toamnei. Asemenea trandafirului care, deşi plin de spini, ne ajută să găsim frumuseţea petalelor sale. Asemenea florilor, oamenii reprezintă începuturi în viaţa fiecăruia dintre noi. Începutul unei vieţi, începutul unei prietenii, începutul unei frumoase poveşti de dragoste. Nimeni nu este destinat să fie solitar şi bucuriile mărunte sunt cele care apropie oamenii. Nici nu avem nevoie de ocazii speciale pentru a face un mic dar, pentru a ne arăta recunoştinţa sau pentru a aduce zâmbete.
Acest articol răspunde provocării probei a zecea din cadrul competitiei SuperBlog.
Etichete: Profesionale, SuperBlog
Întotdeauna am iubit florile, deşi sunt mulţi aceia care consider că nu este rentabil să cumperi flori. “De ce să dăruieşti o floare? Oricum se va ofili şi în urma sa nu va rămâne nimic.” Dar de ce să nu dăruieşti buchete de flori, când floarea simbolizează renaşterea? De ce să nu împarţi cu o altă persoană bucuria renaşterii din fiecare anotimp?
