Totul începe cu un vis!

  Aseară am visat un fluture albastru care mi s-a cuibărit în suflet, timid. Mi-a adus aminte de mare şi de cât de mult o iubeşti. Ţi-am spus că nu am văzut niciodată marea? Şi totuşi, parcă o văd de mii de ori în fiecare clipire a ochilor tăi mari şi frumoşi.

Google Images
         Te-am visat seara trecută lângă mine. M-a trezit marea care se lovea puternic de ţărm şi soarele ce-mi mângâia chipul. M-am trezit înaintea ta şi te-am privit până când şi ochii tăi au dorit să vadă lumina si te-ai trezit. Eşti liniştit atunci când dormi şi ai trăsături atât de frumoase şi atât de dulci, încât, te-aş putea privi o viaţă. Îmi place la nebunie părul tău rebel dimineaţa! Felul cum îţi ascunde ochii foarte puţin şi le da acea urmă de mister pe care ai vrea să-l desluşeşti cu orice preţ, mă fascinează şi nu mă lasă să te las să pleci. Mi-e dor de tine de dimineaţă până seara. Mi-e dor de noi şi nebunia noastră frumoasă. E greu să te scot din vise dar tu eşti vis şi dorinţa şi gând şi gest şi dor şi iubire şi frumos şi pur şi atât, atât de departe...
              Ştii, de fapt, nu ţi-am văzut niciodată ochii, nu ţi-am simţit mâna ştergându-mi lacrimi, nu ţi-am simţit îmbrăţişarea strânsă şi nici sărutul domol şi atât de pasional pe buze. De fapt, te-am văzut în mii de vise în care speram să fii El şi imi doream să fii acelaşi tu în fiecare băiat care mi-a făcut inima să-mi tresalte, ca apoi să mi-o calce brutal în picioare cu bocancii grei ai nepăsării. Am crezut că vei fi Tu în fiecare el care a intrat în viaţa mea şi de fiecare dată când credeam mai mult că te-am găsit, ai devenit doar o amăgire, o iluzie care-mi bântuie nopţile şi mă umple de dorul nebun de tine.
Am mers pe zeci de alei udate de ploi şi am sperat şi te-am visat alergând prin ploaie cu o umbrelă bleo care să-mi oprească lacrimile de dor. Şi te-am văzut cum mă cuprinzi de după umeri şi pe mine cum îmi aşez capul uşor pe umărul tău cald şi mă simt protejată. Te-am văzut sărutându-mi fruntea de atâtea mii de ori şi te-am auzit şoptind vorbe de iubire în timp ce-ţi domoleai dorul nebun de mine şi de acel Noi pe care...nu l-am avut niciodată. Împărţim un dor nebun de Noi împreună şi-l aducem cu noi în toate visele şi în toţi oamenii în care ne-am putea găsi sau de care ne-am putea despărţi în căutarea noastră.
           Cred că suntem la un ocean distanţă unul de celălalt şi toate porturile sunt închise pentru reparaţii capitale si pe termen nelimitat. Altfel nu-mi explic de ce nu ne-am întâlnit încă unul cu celălalt pe drumul vieţii. De ce nu ma strigi si de ce nu te gasesc? De ce ne intalnim in colturi de vise si nu ne putem gasi in viata asta plina de iubiri pasagere si de suflete neimplinite? Poate mi-e teamă să pornesc la drum. Poate te-ai rătăcit în braţe străine pentru că ai obosit să mă cauţi. Poate doar ai considerat că îţi este ai bine acolo unde zăboveşti sau eu nu mai am inima întreagă şi-mi este ruşine că nu am păstrat-o pentru tine. Cum ar fi să ne întâlnim într-o zi, să ne recunoaştem după sclipirea din ochi, după culoarea lor, după mâinile care s-au îmbrăţişat strâns de atât de multe ori în vise, dar inimile să nu bată la fel pentru că a mea este doar pe jumătate. Oare m-ai mai iubi atunci, sau ai pleca dezamăgit pe alte cărări sperând la o inimă întreagă numai pentru tine?  
                Te-am întâlnit într-unul din vise pe un colţ de stea. Stăteai la sueta cu lună şi glumeaţi pe seama muritorilor naivi care nu ştiu ce-i dragostea şi cât de dependenţi suntem de ea. Păreai atât de vesel şi liniştit şi steaua pe care te opriseşi ca să-ţi odihneşti sufletul era atât de strălucitoare şi-ţi mângâia părul, răvăşindu-l uşor. Te-am văzut râzând cu poftă şi atât de sincer încât m-am îndrăgostit din nou de zâmbetul tău cald şi de bătaia inimii tale din acele clipe când te-am văzut cu adevărat fericit. Te-am urmărit timid de atâtea zeci de ori încât te-am învăţat pe de rost şi ţi-am transpus destinul lângă al meu ca şi cum ar fi unul. Oare cum te doare când nu eşti fericit şi cum îţi pot alina durerea pentru totdeauna? Mi-e frică să te supăr sau, mai bine zis, să nu te supăr vreodată pentru că ar însemna să-mi rup inima într-o mie de bucăţi ştiind că nu eşti bine din cauza mea.
               Te-am văzut de mii de ori privind apusul şi răsăritul pe malul mării şi am simţit liniştea şi iubirea ta pentru marea limpede şi caldă. Eram atât de geloasă pe mângâierile ce ţi le oferea de fiecare dată când păşeai în ea. Cu siguranţă ţi-a furat zeci de săruturi şi tu ai îmbrăţişat-o de mii de ori, strâns, ca să nu plece şi să te lase gol şi expus unei lumi care nu înţelege frumoasa ta nebunie. Ştiu că iubeşti profund şi intens şi aş vrea să mă iubeşti şi pe mine într-o zi măcar un sfert din cât iubeşti marea. Oricum în visele mele rămâi omniprezent şi tot visul curge uşor odată cu bătăile pline de iubire ale inimii tale.
Acum, ai revenit la mare şi pari atât de fericit şi liniştit cum numai în vise mi-a fost dat să te văd. Te-ai aşezat în fata mării şi ai admirat-o îndelung şi fără să schiţezi vreun gest, de parcă vă înţelegeaţi din priviri. Mi-am dat seama atunci că locul tău va fi mereu la mare şi că oriunde pe pământ vei ajunge, marea va fi iubita care te aşteaptă timida, fidelă şi plină de dor să te întorci la ea. Am ştiut atunci că voi faceţi doi faceţi cea mai frumoasă şi pasională dragoste, cum noi, muritorii, am uitat de mult să facem. Cerul vă e martor tăcut şi vă protejează de omul care nu înţelege puterea cu care un alt om poate iubi. Pământul vă este strajă şi nu permite nimănui să vă deranjeze dansul nesfârşit al iubirii. Va bucura fericirea ta şi te iubesc tot mai mult cu fiecare pas ce împrăştie picături calde pe ţărm, cu fiecare fir de păr rebel ce-ţi acoperă chipul, cu fiecare clipire din ochii mari şi frumoşi care-mi protejează visele.
               Ţi-am mai spus că te iubesc? Ei bine, chiar te iubesc şi ador visele în care ne regăsim la malul mării. Eşti atât de liber aici şi liniştit încât îmi dai senzaţia că sunt într-un colţ al Paradisului, că am părăsit demult Pământul şi acum îmi trăiesc iubirea cu fiecare pulsaţie, cu fiecare bătaie a inimii, cu fiecare particulă din mână. Iubesc iubirea ta şi frumuseţea ta nebună! Te iubesc în Cer şi pe Pământ!
                                

Google Images


Textul se regaseste integral in cartea Balsam pentru Suflete

                                                                

Etichete: ,